Într-o profesie în care trebuie să te lupți mereu pentru clienți mai buni, la prețuri competitive și prin servicii responsabile, licitațiile organizate de diferite departamente de traducere din cadrul instituțiilor Comunității Europene reprezintă, pentru mulți traducători, o promisiune de asigurare a unui venit constant pentru o perioadă îndelungată de timp.

Din experiența noastră de participanți la astfel de licitații putem vorbi din ambele perspective: ca traducători independenți, prin participarea pe listele unei agenții de traducere licitatoare, sau ca participanți direcți la astfel de licitații, prin formarea unei echipe de traducători alături de care am îndeplinit criteriile profesionale prevăzute în caietul de sarcini al licitației.

În jurul anului 2012 primeam un val de mesaje trimise de diferite companii, românești sau străine, privind oportunitatea de a ne înscrie pe o listă scurtă de traducători români, cu care respectiva agenție de traduceri să participe la o licitație europeană organizată de DGT a Comisiei Europene. Lucram atunci exclusiv pentru agenții românești, cu 10 – 15 lei pagina standard, inclusiv în domenii tehnice. Cu promisiunea unor tarife care le depășeau cu mult pe cele de mai sus și a unui volum constant de lucru, pe termen lung, trimiteam mereu CV-uri la orice interpelare de acest gen.

Abia în 2016, după un interviu online și trimiterea tuturor actelor de participare cerute pentru o licitație europeană, au venit și primele proiecte de acest gen, prin intermediul unei agenții de traduceri din sud-estul Europei. Deși situația noastră era radical diferită față de 2012, deoarece eram deja activi pe proz sau pe translatorscafe și aveam deja colaborări cu clienți străini, nu am respins această oportunitate. Să te ridici la standardele înalte de calitate ale Direcției Generale Traduceri a Comisiei Europene era o provocare. Fără să evaluăm corect consecințele, am acceptat un tarif orar calculat în funcție de timpul petrecut pe o mașină virtuală. Abia după ce am început lucrul efectiv ne-am dat seama că, la un calcul realizat în funcție de paginile standard predate în orice proiect, traduceam la tarife egale sau inferioare celor din țară. La frustrarea unei munci plătite prost, comparativ cu așteptările foarte mari ale DGT, pe care, de altfel, le îndeplineam, se adăuga presiunea continuă de a realiza proiect după proiect la termene de predare foarte strânse, lipsa muncii în echipă și a dialogului direct cu revizorii români sau cerința de a postedita versiuni foarte proaste de traduceri automate, care mai mult încurcau decât ajutau.

Deși am ieșit din acel proiect, timp de doi ani am primit notificări automate de acceptare a diferitor proiecte europene, în diverse domenii. Această abundență de e-mailuri se datora sistemului implementat de DGT în acea perioadă de contractare, 2016 – 2020, denumit dynamic ranking system, prin care proiectele neacceptate de prima agenție clasată erau trimise, succesiv și ierarhic, către următoarele agenții clasate, până când una dintre acestea (au fost în număr de 15) hotăra preluarea proiectului. Gradul de neacceptare a comenzilor de către primii clasați era atât de mare încât destule comenzi, mai ales cele în domenii tehnice, conform declarațiilor DGT, nu erau acceptate de nimeni.

În 2020, am hotărât să participăm, în calitate de agenție de traduceri, la licitația organizată de DGT a Comisiei Europene pentru exercițiul 2020-2024. Dacă din punct de vedere tehnologic puteam executa fără probleme volumul de lucru anual estimat la 16 000 de pagini, ca cifră de afaceri nu ne putem compara cu alte companii participante. Totuși acesta nu era un impediment. Prin participarea la această licitație urmăream:

  • promovarea unor modalități noi de lucru, bazate pe dialog și muncă în echipă și care, eventual, să ducă la preluarea unor viitoare proiecte similare;
  • din perspectiva experienței noastre ca traducători independenți în proiecte europene, principiile de colaborare de mai sus trebuiau susținute prin acordarea unor tarife corecte traducătorilor și revizorilor, apropiate pe cât posibil de cele internaționale.

Spre deosebire de licitațiile anterioare, noul caiet de sarcini stabilit de DGT pentru participarea la TRAD19 aducea schimbări majore. Erau organizate pentru prima dată teste, în număr de trei (traducere, revizie, coordonare proiect). Tot nouă era și modalitatea de acordare a proiectelor: se renunța la sistemul de mai sus, dynamic ranking system, și se adopta unul nou, cascade system, prin care câștigătorul lua totul. În speță, primul calificat nu avea voie să refuze comenzi decât din motive bine întemeiate, iar evaluarea calității era drastică, cu penalizări importante. Refuzurile repetate sau neîndeplinirea cerințelor de calitate ar fi condus la rezilierea contractului și promovarea pe primul loc a următoarei agenții clasate (dintr-o listă scurtă de maxim cinci calificate). Alte măsuri vizau:

  • protecția traducătorilor independenți alături de care agențiile de traduceri participau la licitație. Pentru prima dată, la fiecare proiect trimis către DGT, se cerea menționarea numelor traducătorilor și revizorilor care realizau respectivul proiect. Această măsură elimina practica abuzivă și incorectă a companiilor de traducere de folosire a CV-urilor și de executare a proiectelor cu o echipă diferită de traducători.
  • se punea capăt unui sistem de subcontractare a traducătorilor liber-profesioniști fără avizul DGT.

Prima sesiune de teste a fost ratată de DGT din motive tehnice, aceasta fiind reluată în ianuarie 2020, cu succes de această dată. Testele au fost corectate în următoarea ordine: revizie, traducere și studiu de caz, fiecare probă fiind eliminatorie (au fost corectate toate testele de revizie, cele de traducere doar ale companiilor/asocierilor care obțineau minim 28 de puncte la revizie, studiile de caz doar ale societăților cu minim 28 de puncte obținute la cel de-al doilea test). Fiecare test a fost corectat de doi revizori, s-a apelat la al treilea revizor ca arbitru doar în cazul unei diferențe mari de notare între primii doi, nota finală reprezentând media celor 3 note acordate.

Deși testul de traducere nu a fost ușor, în discuțiile ulterioare de grup am fost de acord că un grad de dificultate mai mare ar fi reprezentat o departajare valorică mai clară între participanți. Chiar și așa, impresiile celor doi revizori ai testului nostru au fost fie rezervate (quite a good translation, a few minor imprecisions, but also elegant translation solutions), fie s-au apropiat de opinia noastră că traducerea trimisă a fost foarte bine realizată (Accurate rendering of the original into Romanian. Strong command of the Romanian language. Good use of available resources. Very good readability of the translated text. Very little revision effort). Studiul de caz a fost dat în lipsa unui barem de corectare și limitat la două pagini standard, iar testul de revizie a fost solicitant, un text sursă cu numeroase omisiuni, de la simple cuvinte sau expresii până la fragmente mari de text. Timpul acordat fiecăruia a fost de 150 de minute.

După anunțarea rezultatelor, ne clasam pe locul patru din patru companii admise, în urma unui punctaj general calculat în baza mediei testelor și a prețului pentru o pagină standard.

Referitor la tariful nostru de licitare, acesta a fost stabilit de noi după analiza listelor cu prețurile practicate de agenții la licitațiile anterioare, publicate de DGT. În sesiunea 2016–2020, pentru combinația de limbi engleză-română, cele 15 agenții participante au participat cu un preț de licitare între 8 și 24 de euro/pagină standard (între 36-108 lei conform cursului valutar din 2016 – vezi aici lista agențiilor calificate – https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/find-calls-tender/tender-opportunities-department/translation-tenders-and-contracts_en )

Noul exercițiu contractual (2020–2024) presupunea condiții noi de admitere, în primul rând prin promovarea celor trei teste prezentate mai sus. Ar fi fost logic ca o calitate certificată a traducerilor să implice o majorare a tarifelor, mai apropiate de cele practicate pe piața internațională (media prețurilor practicate de traducătorii români pe bine-cunoscuta platformă proz.com se situează între 0,06–0,09 euro/cuvânt (21–27 euro/pagină – https://search.proz.com/employers/rates?source_lang=eng&target_lang=ron&disc_spec_id=&currency=eur&view_old_rates=1&submit=Submit ). Intuiția noastră dădea pentru prima dată greș, pentru că la TRAD19, combinația de limbi engleză-română a fost licitată de cele patru companii câștigătoare cu tarife între 14,70-20 euro/pagină standard.

Constatam, dar fără a fi surprinși, și diferențe majore între piața vest-europeană și cea est-europeană a traducerilor. Tabelul de mai jos este relevant în acest sens:

Combinație cu limbi est-europene Interval de prețuri (în euro/pagină standard) Combinație cu limbi vest-europene Interval de prețuri (în euro/pagină standard)
engleză-română 14,70-20,00 engleză-neerlandeză 38,99-39,75
engleză-polonă 13,00-23,99 engleză-suedeză 33,10-41,99
engleză-maghiară 14,00-19,75 engleză-italiană 22-48
engleză-slovacă 18,15-19,60 engleză-franceză 36
engleză-croată 19,00-24,05 engleză-finlandeză 27,30-37
engleză-greacă 13,50-14,50 engleză-germană 34-55
engleză-cehă 19,80-25,00 engleză-daneză 41,99-43

Când am stabilit tariful de licitare, primul gând a fost să acoperim corect efortul echipei noastre. Trebuie spus că am negociat doar cu unul dintre cei 16 traducători ai echipei (cu referințe bune în domeniul tehnic), restul tarifelor fiind acceptate astfel cum au fost cerute de fiecare. Recunosc că am fost uimit de diferențele de prețuri, în funcție de experiența de lucru în proiectele europene sau internaționale declarată. Considerate de mine prea mici atunci când discutam abordarea unui proiect atât de important, am avut de ales între:

  1. licitarea la un preț mic, de a plăti foarte bine traducătorii și revizorii cu experiență în proiecte europene și de a compensa tarifele acestora cu tarife minime acordate celorlalți traducători;
  2. licitarea la un preț cât de cât corect, dacă nu apropiat de bine-cunoscutele tarife europene, cel puțin onorabil pentru stabilirea unui prag minim de plată a traducătorilor, raportat la exigențele de calitate ale proiectelor de traducere ale Comisiei Europene.

În ciuda riscului, am ales a doua soluție pentru că așa am considerat corect și oportun în acel moment. Anunțam echipa cu privire la stabilirea unui buget inițial de aproximativ 15 euro per pagină, traducere plus revizie, cu organizarea proceselor de lucru într-un sistem integrat memoQ (server și licențe proprii). În ciuda calificării pe ultimul loc, în entuziasmul din vara anului 2020, informam echipa, printre altele:

Nu cred, sunt convins că acest proiect major va putea fi realizat doar de o echipă bine sudată, cu traducători și revizori egali ca valoare, bine motivați financiar și coordonați de profesioniști cu experiență în administrarea unor astfel de proiecte.

Credeam că vom traduce pentru Comisie dintr-un raționament simplu. În exercițiul anterior (2016 – 2020), DGT a Comisiei Europene rămânea cu proiecte netraduse, mai ales cele foarte dificile, deși oficial colabora cu nu mai puțin de 15 agenții de traducere calificate pentru combinația de limbi engleză-română, cu tarifele menționate mai sus. Realizarea exclusivă în noul exercițiu (2020 – 2024) doar de către o companie, excepțional două, a unui volum de lucru egal sau chiar mai mare (minim 16 000 de pagini pe an) mi se părea foarte greu, aproape imposibil de realizat, chiar în condiții de reorganizare eficientă a activității și a unei gestiuni de proiect foarte bine făcute.

Și totuși, nu am primit nimic de lucru până azi (aprilie 2022). Cea mai simplă explicație pare a fi folosirea cu succes a mașinilor neurale de traducere, fapt care ar reduce semnificativ costurile de lucru. Ar părea logic în contextul în care, pe lângă celelalte mașini neurale existente pe piață, dezvoltate și ele, în mare parte, pe corpusul bilingv european, Comisia Europeană a dezvoltat propria mașină de traduceri, eTranslation (https://ec.europa.eu/info/resources-partners/machine-translation-public-administrations-etranslation_en) care se poate conecta deja la anumite instrumente CAT. Eficiența acestor mașini, testate și de noi pe documente comunitare după integrarea combinației de limbi engleză-română (în 2021), este remarcabilă și face posibilă preluarea în totalitate, de o singură agenție, a volumului foarte mare de lucru asigurat de DGT. Calitatea acestora este confirmată și de alți traducători, prin diferite teste (aici unul în limba polonă: https://machinetranslation.pl/2022/03/31/etranslation-w-memoq/).

În aprilie 2021, am încercat să participăm la o licitație organizată de această dată de DGT a Parlamentului European. Spre deosebire de cea anterioară, a Comisiei Europene, unele condiții de participare erau complet diferite:

– erau stabilite patru roluri: traducător, revizor, manager proiect, specialist IT (care putea fi și o companie de IT parteneră).

– se cerea promovarea a 2 teste, de traducere și de management de proiect. La primul test trebuiau să participe minim 20 de traducători din echipa contractorului, iar cel de management de proiect era tot unul de echipă (traducere, revizie + rezolvarea chestiunilor tehnice, conform baremului de corectare).

– membrii unei echipe NU SE PUTEAU ÎNSCRIE LA LICITAȚIE CU MAI MULTE AGENȚII PARTICIPANTE.

Această ultimă condiție a condus la o adevărată competiție între companiile participante, de head-hunting a celor mai buni traducători și revizori. De data aceasta am țintit doar traducători cu experiență certă în traduceri comunitare, unii rezidenți în Bruxelles sau chiar foști angajați ai unui departament european de traduceri. Le ofeream 0,07 euro/cuvânt, traducere și revizie, în condițiile de exclusivitate de mai sus și a testului pe care fiecare traducător din echipă trebuia să îl treacă la un punctaj maxim.

Totuși a existat o condiție pe care nu am înțeles-o: probarea de către contractor a unei cifre de afaceri de minim 500 000 de euro pentru 2019 și 2018, separat pentru fiecare an. Această cifră putea fi cumulată și prin asociere în participațiune (joint venture) sau prin încheierea unui simplu parteneriat cu o companie care să participe în calitate de garant la licitație. Din cauza faptului că nu am putut semna un contract de subcontractare a serviciilor de IT cu principalul nostru furnizor de servicii, cu o cifră de afaceri de peste 500 000 de euro și care acoperea acea cerință, participarea noastră la licitație nu a mai fost posibilă.

Lipsa de experiență și unele previziuni greșite pot fi cauzele necalificării noastre pe un loc mai bun în cadrul TRAD19, dar cu siguranță merităm credit pentru entuziasm, încredere în noi și capacitate de a forma o echipă de profesioniști capabilă să se ridice la standardele de calitate ale Comisiei Europene.

Iată câteva scenarii posibile pe care merită să le luați în considerare dacă aveți de gând să fiți traducători și peste 10 ani:

  • convenabil sau nu, în anumite domenii, tehnologiile neurale de traducere vor schimba piața. Capacitatea de traducere a agențiilor mari va crește, iar nevoile de externalizare a serviciilor (către traducători independenți) se vor diminua simțitor;
  • aceleași tehnologii neurale de traducere vor influența prețurile și calitatea serviciilor; dacă va fi în bine sau în rău depinde de capacitatea grupurilor profesionale de a controla piața și semnalele statutului lor trimise în acea piață;
  • o piață națională a traducerilor executate de liber-profesioniști poate face față acestor schimbări doar dacă există un demers serios de profesionalizare a acesteia, (vezi aici articolul nostru https://a4f.ro/intro/) cum ar fi controlul calității, filtrarea profesioniștilor și certificarea acestora, eliminarea unor proceduri legale inutile (cum ar fi legalizarea semnăturii traducătorilor) și adoptarea unor tehnologii noi (cum ar fi semnătura electronică certificată).

Realizarea investițiilor în tehnologie sau în formarea profesională a traducătorilor depinde fie de companiile de traducere dispuse să reîntoarcă o parte din câștiguri în piață, fie de asociațiile profesionale care să controleze prețurile și să stabilească criterii precise de desfășurare a activității de traducător și interpret. Un prim pas este să înțelegem de ce este important ca licitații de genul TRAD19 să fie câștigate nu doar de agenții românești de traduceri, ci și la prețuri corecte, capabile să aducă un plus de capital pe piața națională a traducerilor.

(Marian Chiselițe pentru Format A4 Office, aprilie 2022; credit foto: rawpixels.com)